FLORÁR, (2) s.m., (1) florari, s.m., (3) florare, s.n. 1. S.m. Persoană care cultivă sau vinde flori. 2. S.m. Numele popular al lunii mai⁴. 3. S.n. Instrument confecţionat din lemn, tablă sau celuloid, care prezintă curbe variate, folosit de desenatori pentru trasarea curbelor plane. [Var.: (2) florér s.m.] – Floare + suf. -ar.

FLORÁR s. v. mai.

FLORÁR s. 1. grădinar, horticultor. (~ul cultivă flori.) 2. (înv.) florist. (~ul vinde flori.) 3. (TEHN.) pistolet. (~ pentru desen.)

florár (luna mai) s. m.

florár (persoană) s. m., pl. florári

florár (instrument) s. n., pl. floráre

FLORÁR³ ~i m. 1) Cultivator de flori. 2) Vanzător de flori. /floare + suf. ~ar

FLORÁR² ~e n. Instrument de desen pentru trasarea liniilor curbe. /floare + suf. ~ar

FLORÁR¹ m. pop. A cincea lună a anului; mai. /floare + suf. ~ar

florár, floráre, s.n. (reg.) burghiu, sfredel.