GĂVÁN, găvane, s.n. (Pop.) 1. Scobitură, adâncitură pe care o prezintă un obiect. ♦ Orbita ochiului. 2. Obiect sau parte a unui obiect care prezintă o scobitură; (în special) strachină sau blid (de lemn); conţinutul unui astfel de vas. – Cf. bg., scr. v a g a n.

GĂVÁN s. 1. v. crov. 2. v. scafă.

GĂVÁN s. v. adâncitură, orbită, polonic, scobitură.

găván s. n., pl. găváne

GĂVÁN ~e n. 1) Adâncitură într-un obiect; cavitate. 2) Orbita ochiului. 3) Strachină de lemn. 4) Conţinutul unei asemenea străchini. /<bulg., sb. vagan