GÁMA s.m. invar., s.f. 1. S.m. invar. A treia literă a alfabetului grecesc (folosită adesea şi ca simbol în matematică, fizică etc.) 2. S.f. (Fiz.: în sintagma) Raze (sau radiaţie) gama = radiaţie emisă de corpurile radioactive, având o putere de pătrundere extrem de mare. 3. S.f. (Fiz.) Unitate de măsură a masei egală cu o milionime de gram. – Din fr. gamma.

GÁMĂ, game, s.f. 1. Succesiune de sunete (şi note), care cuprinde toate sunetele unei scări muzicale, dispuse în ordinea ascendentă sau descendentă a sunetelor şi luând tonul şi numele notei cu care începe succesiunea. 2. Fig. (Pict.) Serie de tonuri şi de culori dispuse într-o succesiune armonioasă. 3. Fig. Serie, grup, succesiune de obiecte, de fenomene, de situaţii care alcătuiesc un tot (armonios). Gamă largă de sortimente. – Din fr. gamme.

GÁMA s. (FIZ.) microgram.

gáma (fiz.) s. f., simb. γ

gámă (muzicală, de culori etc. ) s. f., g.-d. art. gámei; pl. gáme

GÁM//Ă ~e f. 1) muz. Succesiune de note muzicale în ordine ascendentă sau descendentă, cuprinse într-un interval de o octavă, care ia numele notei cu care începe această succesiune. 2) Serie de culori într-o gradaţie naturală şi armonioasă. 3) fig. Şir continuu (de obiecte, fenomene, situaţii etc.), alcătuind un tot. O ~ întreagă de sentimente. /<fr. gamme

GÁMA f. 1) Numele celei de-a treia litere din alfabetul grecesc. 2): Radiaţie ~ radiaţie electromagnetică cu o mare putere de pătrundere. /<fr. gamma

GÁMĂ s.f. 1. Scară de evaluare a unor valori sau rezultate. 2. (Muz.) Succesiune de opt sunete dispuse în ordine ascendentă sau descendentă, care ia tonul şi numele notei cu care începe. 3. (Pict.) Succesiune de tonuri, de culori care se armonizează. [< fr. gamme, it. gamma].

GÁMA s.f. 1. A treia literă a alfabetului grecesc (Γ, γ). 2. Microgram. 3. Unitate de măsură a intensităţii câmpului magnetic, egală cu a miliona parte dintr-un oersted. [< fr., gr. gamma].