GARDIÁN, gardieni, s.m. Persoană însărcinată cu paza sau cu supravegherea unui local, a unei instituţii, a unui oraş etc.; paznic, strajă. [Pr.: -di-an] – Din fr. gardien.

GARDIÁN s. 1. paznic, păzitor, (ieşit din uz) gardist, (germanism reg.) vehter. (~ de întreprindere.) 2. v. temnicer. 3. v. sergent.

gardián s. m. (sil. -di-an), pl. gardiéni (sil. -di-eni)

GARDI//ÁN ~éni m. Persoană care are misiunea de a păzi o instituţie. /<fr. gardien

GARDIÁN s.m. Paznic al unui local, al unei instituţii. [Pron. -di-an. / < fr. gardien].