GENTILÓM, gentilomi, s.m. (în societatea feudală apuseană) Nobil, aristocrat. ♦ Fig. Om cu comportări alese, ireproşabile. – Din fr. gentilhomme.

GENTILÓM s. v. nobil.

gentilóm s. m. (sil. mf. -om), pl. gentilómi

GENTILÓM ~i m. 1) (în Europa apuseană din evul mediu) Persoană din societatea înaltă; nobil; aristocrat. 2) fig. livr. Persoană care respectă cu stricteţe eticheta; om cu purtare curtenitoare; gentleman. /<fr. gentilhomme

GENTILÓM s.m. Nobil, aristocrat din societatea feudală apuseană. [< fr. gentilhomme, cf. it. gentiluomo].