GIUVAIÉR, giuvaiere (giuvaieruri), s.n. Obiect de podoabă făcut (cu artă) din metal preţios (şi pietre scumpe); bijuterie. ♦ Fig. Obiect de mare valoare (artistică); persoană cu deosebite calităţi. [Var.: juvaiér s.n.] – Din tc. cevahir (pl. lui cevher).

GIUVAIÉR s. v. bijuterie.

giuvaiér s. n. (sil. giu-), pl. giuvaiére

GIUVAIÉR ~e n. 1) Obiect confecţionat din metale preţioase şi pietre scumpe, folosit ca podoabă; bijuterie. 2) fig. Obiect de mare valoare artistică; podoabă. [Pl. şi giuvaieruri] /<turc. cevahir