GRÂNÁR, (1, 2) grânare, s.n., (3) grânari, s.m. 1. S.n. Magazie de cereale; hambar, jitniţă. 2. S.n. Fig. Ţinut sau ţară care produce grâne din abundenţă şi care aprovizionează cu ele şi alte ţări sau alte regiuni. 3. S.m. (Înv.) Negustor de cereale. – Grâne (pl. lui grâu) + suf. -ar.

GRÂNÁR s. v. hambar.

GRÂNÁR s. v. cerealist.

grânár (hambar) s. n., pl. grânáre

GRÂNÁR ~e n. 1) Încăpere pentru păstrarea grânelor; hambar. 2) fig. Regiune sau ţară care produce multe grâne. /grâne + suf. ~ar