GRAVÁ, gravez, vb. I. Tranz. A săpa o imagine, ornamente, litere etc. într-un material, cu ajutorul unor instrumente sau al unor mijloace tehnice speciale, pentru a obţine un clişeu de imprimare sau în scop decorativ. – Din fr. graver.

GRAVÁ vb. (rar) a scrijeli. (A ~ metalul.)

GRAVÁ vb. v. fixa, rămâne.

gravá vb., ind. prez. 1 sg. gravéz, 3 sg. şi pl. graveáză

A GRAV//Á ~éz tranz. (imagini, ornamente, litere etc.) A imprima pe suprafaţa unui material cu ajutorul unui instrument ascuţit sau al unor procedee tehnice speciale, pentru a obţine un clişeu grafic sau în scopuri decorative. /<fr. graver

GRAVA vb. tr. A sĂ?pa în piatrĂ?, lemn, metal etc. litere sau figuri, în special pentru a obţine un clişeu grafic. -Din fr. Graver

GRAVÁ vb. I. tr. A săpa în piatră, în lemn, în metal etc. diferite litere sau figuri, în special pentru a obţine un clişeu grafic. [< fr. graver].