GRECIZÁ, grecizez, vb. I. Tranz. şi refl. A face să-şi însuşească sau a-şi însuşi limba, obiceiurile etc. grecilor, a (se) asimila grecilor. – Grec + suf. -iza. Cf. fr. g r é c i s e r.

grecizá vb., ind. prez. 1 sg. grecizéz, 3 sg. şi pl. grecizeáză

A GRECIZ//Á ~éz tranz. A face să se grecizeze. /grec + suf. ~iza

A SE GRECIZ//Á mă ~éz intranz. A adopta limba, cultura şi obiceiurile grecilor; a deveni asemănător cu grecii. /grec + suf. ~iza

GRECIZA vb. tr., refl. A face sĂ?â??şi însuşeascĂ?, aâ??şi însuşi limba, obiceiurile grecilor; a (se) asimila grecilor. -Din fr. GrĂ?ciser

GRECIZÁ vb. I. tr., refl. A face să-şi însuşească sau a-şi însuşi limba, obiceiurile etc. grecilor; a da formă grecească cuvintelor unei limbi. [< fr. gréciser].