HAPSẤN, -Ă, hapsâni, -e, adj. (Adesea substantivat) 1. Rău la inimă, hain, câinos. 2. Lacom (de bani, de mâncare etc.); avid, rapace. [Var.: hapsín, -ă adj.] – Cf. magh. h a b z s i.

Hapsân ≠ milos, milostiv

HAPSÂN adj., adv. v. aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruţător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, săl-batic, sângeros, violent.

HAPSÂN adj. v. apucător, hrăpăreţ, lacom, nesătul.

hapsân adj. m., pl. hapsâni; f. sg. hapsână, pl. hapsâne

HAPSÂN ~ă (~i, ~e) (despre persoane) 1) Care este rău la inimă; fără milă; câinos; crud; hain. 2) Care manifestă o dorinţă cumplită de a avea cât mai mult; cuprins de dorinţa de a afla cât mai mult; avid; lacom. /<ung. hapsi