HIDRAÚLIC, -Ă, hidraulici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Ştiinţă care studiază legile de echilibru şi de mişcare ale lichidelor şi aplicarea lor în tehnică. 2. Adj. Care aparţine hidraulicii (1), referitor la hidraulică. ♢ Presă hidraulică = presă al cărei mecanism este alcătuit dintr-un cilindru cu piston acţionat de apă sub presiune. – Din fr. hydraulique.

hidraúlic adj. m. (sil. mf. hidr-), pl. hidraúlici; f. sg. hidraúlică, pl. hidraúlice

HIDRAÚLI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de hidraulică; propriu hidraulicii. 2) Care funcţionează datorită forţei de presiune a apei sau a unui alt lichid. Motor ~. 3) Care este obţinut în urma folosirii apei în calitate de sursă dinamică. Energie ~că. 4) Care ţine de distribuţia sau circulaţia apei. Instalaţie ~că. /<fr. hydraulique, germ. hydraulisch

HIDRAÚLIC, -Ă adj. Care este mişcat de apă. ♦ Care conduce, care scoate apa. ♢ Var hidraulic = var obţinut prin arderea marnelor, având proprietatea de a se întări în apă şi putând fi întrebuinţat astfel în locul cimentului. [Pron. -dra-u-. / cf. fr. hydraulique, lat. hydraulicus].