|
|
iacă. 13 rezultate gasite
IACÁ1 s.f. (Înv.) Soi de tutun de cea mai bună calitate. – Et. nec.
IACÁ2, iacale, s.f. (Înv.) Guler de haină femeiască. ♢ Expr. (Fam., şi azi) A feşteli (cuiva) iacaua = a face de ruşine (pe cineva). – Din tc. yaka.
IÁCĂ1 interj. 1. Ia! iată! uite! vezi! ♦ Ascultă! Iacă ce-mi zicea el. 2. Deodată, pe neaşteptate. 3. Exprimă mirare, contrarietate, protest. [Var.: iáca; iácătă interj.] – Ia + că.
IÁCĂ2 s.f. (Înv. şi reg.) Bunică. – Din ngr. ghiaghiá (după bunică).
IÁCA3 interj. v. iacă1.
IÁCĂ s. v. bunică, mamă-mare.
iacá (guler) s. f., art. iacáua, g.-d. art. iacálei; pl. iacále
iacá (tutun) s. f.
iáca/iácă interj.
iáca/iácă interj.
iácă s. f. (sil. i-a-)
IÁCĂ interj. fam. 1) (atrage atenţia asupra celor spuse) Uită-te! Priveşte! Vezi!; Iată. 2) adverbial Pe neaşteptate; deodată. Când colo, iacă, a intrat şi el. [Var. iaca] / ia + că
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
