IDOLATRIZÁ, idolatrizez, vb. I. Tranz. A slăvi pe cineva sau ceva ca pe un idol, a iubi cu pasiune; a adora; a iubi în mod exagerat. – Idolatru + suf. -iza (după fr. idolâtrer).

IDOLATRIZÁ vb. v. adora.

idolatrizá vb. (sil. -tri-), ind. prez. 1 sg. idolatrizéz, 3 sg. şi pl. idolatrizeáză

A IDOLATRIZ//Á ~éz tranz. 1) (fiinţe sau lucruri) A trata cu dragoste sau cu admiraţie exagerată; a iubi ca pe un idol; a diviniza; a deifica; a zeifica; a venera; a adora. 2) (fiinţe) A trece în rândul idolilor; a diviniza; a deifica; a zeifica; a apoteoza. /idolatru + suf. ~iza

IDOLATRIZÁ vb. I. tr. A slăvi, a adora (pe cineva sau ceva) ca pe un idol. [Cf. fr. idolâtrer].