IMBÓLD, imbolduri, s.n. Ceea ce stimulează la o acţiune; îndemn, stimulent, impuls, bold. – Din îmboldi (derivat regresiv; modificat după impuls).

IMBÓLD s. impuls, îndemn, pornire, stimul, stimulent, (rar) îmboldire, (reg.) bold, (înv.) năstav, porneală, (grecism înv.) parachinisis, (fig.) mişcare, resort, suport, (înv. şi reg. fig.) strămurare. (~ pentru o acţiune.)

imbóld s. n., pl. imbólduri

IMBÓLD ~uri n. Factor (intern sau extern) care îndeamnă la o acţiune; impuls; îndemn; stimulent. /v. a îmboldi