INCAPÁBIL, -Ă, incapabili, -e, adj. (Adesea substantivat) Care nu este capabil să facă ceva; p. ext. nepriceput. ♦ Lipsit de capacitatea legală de a se bucura de anumite drepturi. – Din fr. incapable.

Incapabil ≠ capabil

INCAPÁBIL adj., s. 1. adj. v. inapt. 2. adj., s. v. neputincios. 3. adj., s. ignorant, incompetent, necapabil, nechemat, necompetent, neisprăvit, nepregătit, nepriceput, neştiutor, prost, (fam.) ageamiu. (Un meseriaş ~.) 4. adj. neputincios. (~ de a face ceva.)

incapábil adj. m. capabil

INCAPÁBIL ~ă (~i, ~e) şi substantival (despre persoane) Care nu este capabil (să facă ceva); lipsit de capacităţi; inapt. /<fr. incapable

INCAPÁBIL, -Ă adj. (adesea s.) Care nu este în stare de a face ceva; (p. ext.) nepregătit, nepriceput. ♦ (Jur.) Care nu are capacitatea legală de a-şi exercita anumite drepturi. [Cf. fr. incapable].