IUBÍT¹ s.n. Iubire. – V. iubi.

IUBÍT², -Ă, iubiţi, -te, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care este foarte drag cuiva, pe care cineva îl iubeşte; drag. 2. S.m. şi f. Persoană care este în relaţii de dragoste cu o persoană de sex opus; amant, amorez, ibovnic, drăguţ. – V. iubi.

IUBÍT adj., s. 1. adj. v. drag. 2. s. v. drag. 3. s. amor, dragoste, iubire, (Olt.) iub. (El a fost marele meu ~.) 4. adj. v. drag. 5. adj. drag, îndrăgit, scump. (Lucruri ~; prieten ~.) 6. s. v. amant. 7. (arg.) gagic, gagiu. (A avea un ~.)

iubít adj. m., s. m., pl. iubíţi; f. sg. iubítă, pl. iubíte

iubít s. n.

IUBÍ//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. Persoană care întreţine relaţii de dragoste cu o persoană de sex opus. /v. a iubi