|
izbăvi. 6 rezultate gasite
IZBĂVÍ, izbăvesc, vb. IV. Tranz. şi refl. (Pop.) A scăpa (dintr-o primejdie, boală etc.); a (se) salva, a (se) mântui. – Din sl. izbaviti.
IZBĂVÍ vb. v. mântui.
izbăví vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. izbăvésc, imperf. 3 sg. izbăveá; conj. prez. 3 sg. şi pl. izbăveáscă
A SE IZBĂV//Í mă ~ésc intranz. A izbuti să se elibereze (de ceva sau de cineva care incomodează); a se dezbăra; a se descotorosi; a se debarasa; a scăpa. /<sl. izbaviti
A IZBĂV//Í ~ésc tranz. 1) (fiinţe) A scoate dintr-o situaţie complicată; a salva; a scăpa. 2) (persoane) A face să se izbăvească. /<sl. izbaviti
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|