JUST, -Ă, juşti, -ste, adj. (Adesea adverbial) 1. Conform cu adevărul sau cu echitatea; drept, adevărat, echitabil. ♢ (Despre oameni) Care acţionează şi judecă în conformitate cu dreptatea. ♢ Fundat, legitim, legal. 2. Potrivit², corespunzător. – Din fr. juste.

Just ≠ greşit, injust, nejust, nedrept, neadevărat

JUST adj., adv. 1. adj. v. adevărat. 2. adv. v. adevărat. 3. adj. drept, echitabil. (O decizie ~.) 4. adv. drept, întemeiat, temeinic. (A judecat ~.) 5. adv. v. bine. 6. adj. v. fundamentat. 7. adj. v. îndreptăţit.

just adj. m., pl. juşti; f. sg. jústă, pl. júste

JUST² jústă (juşti, júste) 1) Care este în concordanţă cu realitatea şi cu adevărul; adevărat; drept. 2) Care este întemeiat pe lege. 3) (despre persoane) Care acţionează în conformitate cu adevărul; drept; adevărat. /<fr. juste, lat. justus

JUST¹ adv. 1) În concordanţă cu adevărul; adevărat. 2) Pe bună dreptate. /<fr. juste, lat. justus

JUST, -Ă adj. 1. Drept, adevărat. ♦ (Despre oameni) Care procedează şi judecă drept. 2. Potrivit, corespunzător. [< fr. juste].