LEGALIZÁRE, legalizări, s.f. Acţiunea de a legaliza şi rezultatul ei. – V. legaliza.

LEGALIZÁRE s. (JUR.) 1. autentificare, întărire. (~ unui act.) 2. v. reglementare. 3. consfinţire, oficializare. (~ legăturii lor prin căsătorie.)

legalizáre s. f., g.-d. art. legalizării; pl. legalizări

LEGALIZÁRE s.f. Acţiunea de a legaliza şi rezultatul ei. ♦ (Jur.) Atestare de către notariatul de stat a autenticităţii semnăturii de pe un act sau a conformităţii unei copii, a unei traduceri cu originalul etc. [< legaliza].