MĂCÁR adv. 1. (Restrictiv) Cel puţin, barem, încaltea. Să-i dea măcar zece lei. 2. (Concesiv) Chiar să, chiar dacă, fie¹ şi să, încă. Măcar de-ar fi orice, tot mă duc. ♢ Loc. conj. Măcar că = cu toate că, deşi. 3. (Pop.; în legătură cu un pronume sau cu adverbe interogativ-relative) Oricât, oricine, oarecare, cineva, fiecare, oricum. – Din ngr. makári.

MĂCÁR conj. v. fie, ori, sau.

MĂCÁR adv. barem, (înv. şi reg.) încai, încale, încaltea, (Transilv. şi Mold.) batăr, (prin Transilv.) magă, (înv.) săvai. (~ vine o zi când ...)

măcár adv.

MĂCÁR adv. (atribuie celor spuse o ultimă restricţie admisibilă) Cel puţin; încaltea; barem. /<ngr. makári