MĂCÉL, măceluri, s.n. Acţiune sângeroasă, îndreptată de obicei împotriva unei mulţimi fără apărare; omor (în masă); masacru, carnaj. ♦ Fig. Război, luptă (sângeroasă). – Din măcelări (derivat regresiv).

MĂCÉL s. v. masacru.

măcél s. n., pl. măcéluri

MĂCÉL ~uri n. Omor în masă (al unor oameni lipsiţi de apărare); masacru. /v. a măcelări