MIAZĂNOÁPTE s.f. 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale, aflat în direcţia stelei polare, nord; p. ext. parte a globului pământesc, a unui continent, a unui oraş etc. situată spre acest punct cardinal. ♦ Lumea, popoarele din ţările, ţinuturile etc. situate în (sau spre) nord. 2. (Înv. şi pop.) Miezul nopţii. – Lat. mediam noctem.

Miazănoapte ≠ sud, miazăzi

MIAZĂNOÁPTE s. v. ciormoiag, condroniu, sor-cu-frate.

MIAZĂNOÁPTE s. v. nord.

miazănoápte s. f. (sil. mia-)

MIAZĂNOÁPTE f. (în opoziţie cu miazăzi) 1) Punct cardinal care se află în direcţia stelei polare; nord. 2) Parte (a globului pământesc, a unui continent, a unei ţări etc.) care este situată spre acest punct cardinal. /<lat. medium noctem