MORÚN, moruni, s.m. Specie de peşte din familia sturionilor, cu corpul masiv, gros, ajungând până la lungimea de 4 m, cu capul mic, cu botul triunghiular, apreciat pentru carnea şi icrele lui negre (Huso huso). [Var.: morón s.m.] – Din bg. moruna.

MORÚN s. v. scobar.

morún s. m., pl. morúni

MORÚN ~i m. Peşte marin de talie mare, cu cap mic şi cu bot ascuţit, având corp lung, lipsit de solzi, apreciat pentru carnea şi icrele lui. /<bulg. moruna

MORUN, moruni, s.m. Peşte din fam. acipenseridae (sturioni), cel mai mare sturion, numit şi (rus.) beluga (Huso huso), cu corp gros, acoperit de scuturi mici, iar cele dorsale, mai mari, îngropate parţial în piele; poate ajunge până la 5-8 m lungime şi 1600 kg; prezent mai ales în Marea Caspică şi Marea de Azov, dar şi în Marea Neagră, de unde urcă pe distanţe scurte în fluviile aferente; de la morun se obţin icrele negre cele mai valoroase, cu bobul foarte mare, de 3,3-4 mm diametru, de culoare cenuşie-neagră, comercializate ca beluga-caviar. – V. sturion