NĂMÉTE, nămeţi, s.m. (Mai ales la pl.) Cantitate mare de zăpadă (ninsă sau adunată de viscol); troian, noian. ♦ P. ext. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de“) Cantitate mare din ceva; grămadă, morman. – Din bg. namet.

NĂMÉTE s. noian, troian, (prin Mold.) sul. (Un ~ de zăpadă.)

năméte s. f., pl. năméţi

NĂMÉ//TE ~ţi m. mai ales la pl. Strat gros de zăpadă viscolit şi îngrămădit în formă de val; troian. /<bulg. namet