NAGẤŢ, nagâţi, s.m. Pasăre migratoare de baltă de mărimea unui porumbel, cu penele negre-verzui pe spate şi pe piept, albe pe pântece şi cu un moţ negru în creştet; bibic² (Vanellus vanellus). ♦ Epitet glumeţ dat în special copiilor. – Probabil formaţie onomatopeică.

NAGÂŢ s. (ORNIT.; Vanellus vanellus) (reg.) bibic, ciovică, libuţ, câine-tătăresc, (Mold. şi Bucov.) pasăre-tătărească.

nagâţ s. m., pl. nagâţi

NAGÂŢ² ~i m. mai ales la pl. reg. Dispoziţie de moment, neaşteptată şi stranie; naz; moft; toană; capriciu. ♢ A-şi arăta ~ii. ♢ A avea ~i a fi capricios. /Onomat.

NAGÂŢ¹ ~i m. Pasăre migratoare de baltă, de talie mică, cu moţ şi cu penaj colorat; bibic. /Onomat.