NEBUNÉSC, -EÁSCĂ, nebuneşti, adj. Care denotă lipsă de raţiune, de minte; necugetat, nesocotit. ♦ Care depăşeşte cu mult intensitatea, mărimea, cantitatea etc. obişnuită; excesiv, exagerat. – Nebun + suf. -esc.

NEBUNÉSC adj. 1. dement, demenţial, smintit. (Un act ~.) 2. nebun, nechibzuit, necugetat, necumpănit, necumpătat, nesăbuit, nesocotit, prostesc, (rar) nejudecat, neprecugetat, (reg.) nechitit. (Faptă ~.)

nebunésc adj. m., f. nebuneáscă; pl. m. şi f. nebunéşti

NEBUN//ÉSC ~eáscă (~éşti) 1) Care vâdeşte nebunie; demenţial. 2) Care este lipsit de raţiune; nesocotit; necugetat; nechibzuit. 3) fig. Care depăşeşte limitele obişnuite, întrecând măsura; nesocotit; necugetat; nechibzuit. /nebun + suf. ~esc