NEGHIÓB, -OÁBĂ, neghiobi, -oabe, adj., s.m. şi f. 1. Adj., s.m. şi f. (Persoană) cu mintea mărginită, care pricepe greu un lucru, care acţionează fără judecată; (om) neîndemânatic, nepriceput, nătărău, nerod, prost. 2. Adj. (Despre fapte, vorbe etc.) Care arată îngustimea la minte, prostia, stupiditatea neghiobului (1); prostesc, neghiobesc, stupid. – Et. nec.

Neghiob ≠ ager, deştept, înţelept, inteligent, isteţ, mintios

NEGHIÓB adj., s. 1. adj., s. v. prost. 2. adj. v. prostesc.

neghiób adj. m., s. m., pl. neghióbi; f. sg. neghioábă, pl. neghioábe

NEGHI//ÓB ~oábă (~óbi, ~oábe) 1) şi substantival (despre persoane sau despre manifestările lor) Care vădeşte lipsă de inteligenţă; tâmp; nerod; năuc; netot; tont; nătărău; nepriceput; stupid. 2) Care este lipsit de îndemânare; neîndemânatic; stângaci. /Orig. nec.

neghiob,nătărău