NEMĂRGINÍT, -Ă, nemărginiţi, -te, adj. 1. Care nu are margini, care se întinde, se continuă la infinit; necuprins, nelimitat, infinit; p. ext. foarte lung, foarte mare, foarte numeros. 2. Care nu cunoaşte limite în intensitate; neţărmurit, imens, extrem. – Ne- + mărginit.

Nemărginit ≠ mărginit

NEMĂRGINÍT s. enormitate, imensitate, infinit, necuprins, nemărginire, nesfârşire, nesfârşit, vastitate. (~ul câmpiei.)

NEMĂRGINÍT adj. 1. colosal, enorm, imens, nemăsurat, nesfârşit, vast, (livr.) incomensurabil. (O suprafaţă ~.) 2. v. imens. 3. complet, deplin, desăvârşit, infinit, total, (fig.) orb. (Are o încredere ~ în el.)

nemărginít adj. m., pl. nemărginíţi; f. sg. nemărginítă, pl. nemărginíte