NEPRICEPÚT, -Ă, nepricepuţi, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu se pricepe să facă ceva, care este lipsit de iscusinţă, de îndemânare sau de competenţă într-o acţiune; neîndemânatic, stângaci. ♦ Care demonstrează, arată, trădează lipsă de pricepere, de iscusinţă. 2. (Adesea substantivat) Care nu pricepe, nu înţelege sau înţelege greu ceva; p. ext. lipsit de minte, de judecată; prost, neştiutor. 3. Care nu poate fi priceput, care este deasupra priceperii omeneşti; neînţeles; enigmatic. – Ne- + priceput.

Nepriceput ≠ dibaci, priceput

NEPRICEPÚT adj., s. 1. adj. v. neînţeles. 2. adj., s. v. incapabil. 3. adj., s. v. necunoscător. 4. adj. v. neîndemânatic.

nepricepút adj. m. (sil. -pri-), pl. nepricepúţi; f. sg. nepricepútă, pl. nepricepúte

nepriceput,neîndemnatic