NIMÍC, (I) pron. neg., adv., (II) nimicuri, s.n. I. 1. Pron. neg. Nici un lucru; spec. nici un cuvânt, nici un sunet, nici un zgomot; nici un lucru rău, defavorabil, primejdios. ♢ Loc. adj. De nimic = a) care este fără nici o valoare, fără importanţă, mărunt; b) (despre oameni) lipsit de orice merit; lipsit de caracter; ticălos, necinstit. ♢ Loc. adv. Pe nimic = (aproape) gratuit, degeaba. Întru (sau cu) nimic = în nici un fel, deloc. 2. Adv. (Înv. şi pop.) Defel, deloc, nicidecum; câtuşi de puţin, în nici un fel. ♢ Expr. A nu avea nimic a face = a nu avea nici o legătură (unul cu altul). II. S.n. 1. (Adesea la pl.) Lucru, fiinţă, faptă sau vorbă fără valoare; fleac. ♢ Loc. adv. (Reg.) Pe o nimică pe ceas = într-o clipă, repede. ♢ Expr. O nimica toată = ceva de foarte mică importanţă sau valoare, fără nici o însemnătate. ♦ Fig. Lipsă de merit; nimicnicie, zădărnicie. 2. Fig. (Mai ales art.) Neant, nefiinţă; haos. [Var.: nimíca, (reg.) nimícă, nemíca, nemícă pron. neg., adv., s.f.] – Lat. nemica.

Nimic ≠ tot

NIMÍC s. v. nulitate.

NIMÍC adv. v. defel, deloc, nicicum, nici-decum.

NIMÍC pron., adv., s. 1. pron. (rar) nicicât. (Totul sau ~.) 2. adv. (pop. şi fam.) boacă, (pop.) neam, (arg.) canci. (Nu ştie ~ la istorie.) 3. s. v. neant. 4. s. v. deşertăciune. 5. s. v. fleac. 6. s. v. mărunţiş. 7. s. (mai ales la pl.) v. palavră.

nimíc/nimíca pr.

nimíc/nimíca pr.

nimíc s. n., pl. nimícuri

NIMÍC³ ~uri n. 1) mai ales la pl. Lucru sau vorbă lipsite de importanţă; fleac; baga-telă. ♢ (O) ~a toată a) ceva fără nici o în-semnătate; b) cantitate neînsemnată. 2) Lipsă de însemnătate; nimicnicie. 3) fig. mai ales art. Lipsă de existenţă; nefiinţă; inexistenţă; neant. ♢ Din ~, tot ~ neavând mijloace, nu poţi realiza ceva. [Var. nimica] /<lat. nemica

NIMÍC² pron. neg. Nici un lucru; de nici un fel. ~ bun. ♢ Mai ~ aproape deloc; foarte puţin. De ~ lipsit de valoare sau de importanţă; mărunt; neînsemnat. Pe ~ pe un preţ foarte redus; aproape degeaba. Pentru ~ în lume în nici un caz. [Var. nimica] /<lat. nemica

NIMÍC¹ adv. Nici câtuşi de puţin; deloc. [Var. nimica] /<lat. nemica

nimic