OVẮZ, (1) s.m., (2) s.n., (3) oveze, s.n. 1. S.m. Numele mai multor plante erbacee de nutreţ din familia gramineelor, cu paiul drept şi cu inflorescenţa ramificată (Avena). 2. S.n. Spec. (Cu sens colectiv) Seminţe de ovăz (1), folosite ca hrană pentru cai. 3. S.n. (La pl.) Lanuri, semănături de ovăz (1). [Var.: ovăs subst.] – Din sl. ovesŭ.

OVĂZ s. v. pir.

ovăz s. m., s. n., (lanuri) pl. n. ovéze

OVẮZ m. 1) Plantă erbacee cerealieră cu tulpina de tip pai şi inflorescenţa în formă de spic, cultivată pentru grăunţele ei, folosite ca nutreţ şi în alimentaţie. 2) (cu sens colectiv) Cantitate de boabe ale acestei plante. /<sl. ovesu