|
|
palavragiu. 5 rezultate gasite
PALAVRAGÍU, palavragii, s.m. (Depr.) Persoană care spune palavre; flecar, limbut, guraliv. – Din tc. palavracı.
Palavragiu ≠ morocănos, mut, taciturn, tăcut, nevorbăreţ
PALAVRAGÍU s., adj. v. flecar.
palavragíu s. m. (sil. -vra-), art. palavragíul; pl. palavragíi, art. palavragíii
PALAVRAGÍ//U ~i m. Persoană căreia îi place să pălăvrăgească; flecar. /<turc. palavraci
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
