PARIMÍE, parimii, s.f. 1. (Rar) Proverb; maximă; pildă, învăţătură. 2. Parimiar. [Var.: paremíe s.f.] – Din ngr. parimía.

PARIMÍE s. v. aforism, cugetare, dicton, învăţătură, maximă, parabolă, pildă, proverb, sentinţă, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare.

PARIMÍE s. (BIS.) parimiar.

parimíe/paremíe s. f., art. parimía/paremía, g.-d. art. parimíei/paremíei, pl. parimíi/paremíi, art. parimíile/paremíile

parimíe/paremíe s. f., art. parimía/paremía, g.-d. art. parimíei/paremíei, pl. parimíi/paremíi, art. parimíile/paremíile

PARIMÍ//E ~i f. rar Expresie concisă, deseori figurată, care conţine o generalizare sub formă de povaţă sau de gând înţelept; vorbă din bătrâni; aforism popular; proverb. [Var. paremie] /<ngr. parimía