PIŞÁT, pişaturi, s.n. (Pop.) Urină. – V. pişa.

PISÁT², -Ă, pisaţi, -te, adj. 1. Mărunţit, zdrobit sau prefăcut în pulbere prin pisare. ♢ Expr. Cu oasele pisate = foarte obosit, mort de oboseală, extenuat. 2. Fig. (Fam.; despre oameni) Bătut tare, snopit în bătaie. – V. pisa.

PISÁT¹ s.n. Pisare. – V. pisa.

PIŞÁT s. v. must, urinare, urinat, urină.

PISÁT s. v. mărunţire.

PISÁT adj. mărunţit, sfărâmat, zdrobit, (reg.) pisăzat, (fam.) pisăgit. (Material solid ~.)

pisát s. n.

pişát s. n., pl. pişáturi

pişát, pişáturi, s.n. (pop.) 1. urină, pişălău. 2. pişare, urinare. 3. (fig.; fam. şi peior.) băutură alcoolică slabă, inferioară; băutură răcoritoare caldă, lipsită de gust.