|
|
plictisitor. 6 rezultate gasite
PLICTISITÓR, -OÁRE, plictisitor, -oare, adj. 1. Care plictiseşte (1); neinteresant, searbăd, anost; plicticos. 2. Supărător, enervant, agasant; plicticos. – Plictisi + suf. -tor.
Plictisitor ≠ amuzant, captivant, distractiv, nostim
PLICTISITÓR adj. 1. anost, neinteresant, plicticos, (livr.) fastidios, (fig.) fad, insipid, nesărat, sălciu, searbăd. (Un spectacol ~.) 2. v. monoton. 3. v. ener-vant.
plictisitór adj. m., pl. plictisitóri; f. sg. şi pl. plictisitoáre
PLICTISITÓR1 adv. Într-un mod care provoacă plictiseală; cu plictiseală. /a (se) plictisi + suf. ~tor
PLICTISIT//ÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care plictiseşte; care provoacă plictiseală; anost. Film ~. /a (se) plictisi + suf. ~tor
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
