|
pocinog. 5 rezultate gasite
POCINÓG, pocinoage, s.n. 1. Întâmplare rea, neplăcută; bucluc, belea; boroboaţă. 2. (Reg.) Început (de bun augur); saftea. [Var.: pocinóc s.n.] – Din sl. počinŭkŭ.
POCINÓG s. v. saftea.
pocinóg s. n., pl. pocinoáge
POCINÓG ~uri n. 1) Situaţie complicată şi neplăcută; bucluc; belea; încurcătură. 2) reg. Început de bun augur. /<sl. poţinoku
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|