PRELUNGÍRE, prelungiri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) prelungi şi rezultatul ei. ♦ Timp acordat cuiva peste un anumit termen iniţial stabilit. 2. (Concr.) Parte a unui obiect care constituie o extindere, o continuare a lui. – V. prelungi.

Prelungire ≠ scurtare

PRELUNGÍRE s. 1. v. întindere. 2. continuare. (Gar-dul se află în ~ zidului.) 3. întindere, lungire. (~ petrecerii până în zori.) 4. amânare, păsuire. (~ scadenţei.) 5. înnoire. (~ autorizaţiei.)

prelungíre s. f. → lungire

PRELUNGÍR//E ~i f. 1) v. A PRELUNGI şi A SE PRELUNGI. 2) Parte adăugată (în spaţiu şi timp) a ceva. ~ea adunării. ~ea unei păduri. 3) Perioadă de timp acordată pentru îndeplinirea unui act peste un anumit termen iniţial stabilit. /v. a (se) prelungi