PREVALÁ, prevalez, vb. I. (Livr.) 1. Intranz. A avea preponderenţă; a predomina. 2. Refl. A se folosi de ceva, a face uz de ceva în vederea realizării unui scop. – Din fr. prévaloir, lat. praevalere.

PREVALÁ vb. 1. v. predomina. 2. v. precumpăni. 3. a precumpăni, a predomina, a prepondera, (înv.) a predomni. (~ mica gospodărie ţărănească.)

prevalá vb., ind. prez. 1 sg. prevaléz, 3 sg. şi pl. prevaleáză

A PREVAL//Á pers. 3 ~eáză intranz. A ocupa o poziţie dominantă (prin cantitate, forţă, greutate, valoare, importanţă etc.); a se impune prin superioritate (numerică, valorică, potenţială); a predomina; a precumpăni; a prepondera. /<fr. prévaloir, lat. praevalere

PREVALÁ vb. I. 1. intr. A avea avantaj, a predomina. 2. refl. A trage un folos din ceva, a se folosi de ceva. [Cf. fr. prévaloir, lat. praevalere, it. prevalere].