PRICHÍCI, prichiciuri, s.n. (Pop.) Margine îngustă, ieşită în afară, în formă de poliţă¹, la horn, la cuptor sau la vatra ţărănească. ♦ Marginea de jos a ferestrei, ieşită în afară ca o streaşină. – Din ucr. prypičok.

PRICHÍCI s. v. glaf, pervaz.

PRICHÍCI s. (reg.) corlată, durlui. (~ la cuptorul ţărănesc.)

prichíci s. n., pl. prichíciuri

PRICHÍCI ~uri n. Margine de forma unei suprafeţe plane înguste, construită în afară la o sobă sau la o fereastră. /<ucr. prypiţok