|
|
pricinui. 5 rezultate gasite
PRICINUÍ, pricinuiesc, vb. IV. Tranz. A fi cauza, mobilul a ceva; a produce, a determina, a provoca, a prilejui. – Pricină + suf. -ui.
PRICINUÍ vb. 1. v. provoca. 2. v. stârni. 3. a cauza, a crea, a da, a determina, a face, a produce, a provoca, a stârni. (Injecţia i-a ~ o senzaţie de înviorare.) 4. v. aduce.
pricinuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pricinuiésc, imperf. 3 sg. pricinuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pricinuiáscă
A PRICINU//Í ~iésc tranz. (procese, acţiuni, stări etc.) A face să se producă; a provoca; a cauza; a aduce; a căşuna. ~ daune. /pricină + suf. ~ui
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
