PRIPÍ, pripesc, vb. IV. 1. Refl. A face un lucru în grabă şi adesea fără chibzuială, a acţiona în pripă. ♦ Intranz. (Înv.) A se grăbi, a se zori. ♦ Tranz. A accelera, a iuţi ritmul unei acţiuni. ♦ A nu izbuti, a rata o acţiune din cauza grabei. 2. Refl. A se încălzi la foc; (despre alimente) a se coace (superficial) la un foc (prea) repede. 3. Tranz. (Pop.; despre soare) A dogori, a arde. – Cf. bg. p r i p r a.

A (se) pripi ≠ a zăbovi

A se pripi ≠ a zăbovi

PRIPÍ vb. v. accelera, arde, constrânge, dogori, face, forţa, frige, fugări, grăbi, hăitui, iuţi, încinge, înfierbânta, obliga, pârjoli, prinde, rumeni, sili, surprinde, urgenta, urmări, zori.

PRIPÍ vb. a se grăbi. (Te rog să nu te ~ în luarea deciziei.)

pripí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. pripésc, imperf. 3 sg. pripeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. pripeáscă

A PRIP//Í ~ésc tranz. 1) (acţiuni, procese etc.) A face să se desfăşoare într-un ritm mai rapid (uneori nejustificat); a zori; a grăbi; a precipita; a accelera; a urgenta. 2) A expune unui eşec din cauza realizării în grabă. 3) (carne sau alte alimente) A coace la repezeală, numai pe deasupra; a pârpăli. 4) pop. (despre soare) A încălzi foarte puternic; a dogori. /<sl. prispeti

A SE PRIP//Í mă ~ésc intranz. 1) A acţiona prea repede, în pripă; a se grăbi. 2) A-şi expune corpul pentru un timp scurt la o sursă de căldură; a se încălzi uşor (la foc sau la soare); a se pârpăli. /<sl. prispeti

pripí, pripésc, vb. IV 1. (înv.; despre unităţi militare) a se îndrepta, a se deplasa grabnic către un loc; a veni, a sosi repede într-un loc. 2. (refl.; înv. şi pop.; despre oameni) a se grăbi, a se zori; a face un lucru în grabă şi fără chibzuială; a da greş într-o acţiune din cauza grabei. 3. (înv; despre oameni) a face, a obliga să acţioneze în grabă; a grăbi, a îndemna, a zori (pe cineva). 4. (refl.; înv. şi reg.) a se sili, a se strădui (să facă ceva cât mai repede). 5. (înv. şi reg.; despre acţiuni, deplasări) a accelera, a iuţi, a grăbi (pentru a realiza ceva). 6. (înv.; despre oameni) a urmări de aproape şi în grabă pentru a pune pe fugă, pentru a învinge,pentru a prinde; a fugări. 7. (înv.) a constrânge, a forţa, a sili (să facă ceva în grabă). 8. (înv. şi reg.) a surprinde asupra faptului (reprobabil). 9. (înv. şi reg.) a încălzi puternic, a înfierbânta, a încinge (la foc). 10. (reg.; despre alimente) a coace sau a frige repede şi superficial; a prăji numai la suprafaţă; a rumeni. 11. (refl.; reg.; despre pâine) a se coace prea repede, făcând găuri mari sub coajă; a se coşi. 12. (înv. şi reg.; despre soare) a arde puternic, a dogori. 13. (reg.; despre cereale sau fructe) a face să ajungă la maturitate înainte de vreme, a coace prematur.