PRIVEGHÉRE, privegheri, s.f. (Pop.) Acţiunea de a priveghea. 1. Străjuire, pază, veghe. ♦ Supraveghere, control; grijă, atenţie. 2. Serviciu religios care se oficiază noaptea sau seara, în ajunul unei sărbători, într-o mănăstire sau într-o biserică. [Var.: (reg.) privighére s.f.] – V. priveghea.

PRIVEGHÉRE s. v. atenţie, băgare de seamă, circumspecţie, grijă, luare-aminte, pază, precauţie, prevedere, prudenţă, strajă, străjuire, supraveghere, veghe, veghere.

PRIVEGHÉRE s. 1. v. veghe. 2. v. priveghi. 3. v. pri-veghi.

priveghére s. f., g.-d. art. priveghérii; pl. priveghéri

PRIVEGHÉR//E ~i f. pop. 1) v. A PRIVEGHEA. 2) Slujbă bisericească de noapte în ajun de sărbătoare. /v. a priveghea