PRIZÁ¹, prizez, vb. I. Tranz. A trage, a aspira tutun pe nas. – Din fr. priser.

PRIZÁ², prizez, vb. I. Tranz. (Livr.) A aprecia, a preţui. – Din fr. priser.

PRÍZĂ, prize, s.f. 1. (Tehn.) Dispozitiv de conectare cu ajutorul căruia se realizează legătura electrică a unui receptor mobil la o reţea electrică prin intermediul unei fişe de curent; p. restr. orificiu, cu un dispozitiv de obturare sau de reglare, făcut în peretele unei încăperi, al unui generator, al unei conducte etc., prin care se realizează legătura electrică. ♢ Priză aeriană de curent = priză în formă de bară, de liră etc., prin care se realizează legătura dintre o linie electrică aeriană şi un tramvai, o locomotivă electrică etc. Priză de pământ = dispozitiv prin intermediul căruia se realizează o legătură electrică conducătoare directă cu pământul. 2. Deschizătură în peretele exterior al unei construcţii prin care se face aerisirea. 3. Angrenare a două roţi dinţate într-un mecanism. 4. Fenomen de transformare din stare plastică în stare rigidă a amestecurilor hidratate de lianţi care se fololosesc în construcţii. 5. (În sintagma) Priză de aterizare (sau de teren) = ansamblul manevrelor executate de un pilot pentru a ateriza exact în punctul dorit. 6. (Fam.; în expr.) A avea (sau a fi cu) priză la cineva (sau asupra cuiva) = a avea trecere (la cineva), influenţă (asupra cuiva), a trezi interesul (cuiva). 7. (Livr.) Cantitate mică de tutun care se trage pe nas. 8. Doză (mică) de medicament. 9. Modul în care este prinsă mingea la handbal, baschet, rugbi etc.; mod în care atleţii ţin suliţa sau prăjina, tenismenii racheta sau paleta. 10. (La judo, lupte etc.) Dezechilibrare şi proiectare a adversarului. 11. (Cin.; în sintagma) Priză directă = tehnică de înregistrare a dialogului sincron cu filmarea, asigurând veridicitatea interpretării actoriceşti. – Din fr. prise.

PRIZÁ vb. a trage, (Mold.) a sfârcâi. (~ tabac.)

PRIZÁ vb. v. aprecia, calcula, estima, evalua, intui, înţelege, măsura, preţui, sesiza, socoti.

PRÍZĂ s. v. captură, faimă, popularitate, pradă, renume, reputaţie.

prizá (a trage pe nas, a aprecia) vb., ind. prez. 1 sg. prizéz, 3 sg. şi pl. prizeáză

príză s. f., g.-d. art. prízei; pl. príze

A PRIZ//Á ~éz tranz. (tabac) A trage pe nas; a aspira pe nas. /<fr. priser

PRÍZ//Ă¹ ~e f. 1) Dispozitiv pentru conectarea unui receptor de energie electrică la o sursă de curent. ♢ ~ de pământ a) legătură a unor aparate sau maşini electrice cu pământul; b) instalaţie pentru realizarea acestei legături. 2) Dispozitiv prin care se extrage un fluid dintr-o conductă. 3) fig. Consideraţie sau influenţă de care se bucură cineva. [G.-D. prizei] /<fr. prise

PRÍZ//Ă² ~e f. Mod de a ţine instrumentul de lucru caracteristic pentru un specialist (muzicant, sportiv, medic etc.). ♢ ~ de aterizare totalitate a manevrelor executate de un pilot pentru a lua contact cu pământul. [G.-D. prizei] /<fr. prise

PRÍZ//Ă³ ~e f. Cantitate dintr-un medicament prevăzută pentru o singură dată. ♢ ~ de tabac porţie de tabac trasă pe nas dintr-o singură dată. [G.-D. prizei] /<fr. prise

PRÍZ//Ă⁴ ~e f. Proeminenţă a unei stânci de care se poate apuca un alpinist în urcuş. [G.-D. prizei] /<fr. prise

PRÍZ//Ă⁵ ~e f. (în construcţii) Întărire a unui liant hidraulic. [G.-D. prizei] /<fr. prise

PRÍZĂ s.f. 1. Dispozitiv prin care se face legătura între un aparat electric şi reţeaua electrică respectivă. ♦ Dispozitiv de luare a unui fluid dintr-o conductă, dintr-un recipient etc. 2. Trecerea în stare solidă a pastei unui liant hidraulic. 3. Priză de aterizare = ansamblul manevrelor care precedă aterizarea unui avion executate de pilot pentru a veni exact pe aerodrom. 4. A avea priză = a avea trecere, a trezi interesul. 5. Mică porţie de praf de tutun care se trage pe nas. ♦ (Med.) Administrare perorală a unui medicament făcută la un moment dat; luare a unui medicament. 6. Asperitate, proeminenţă pe care un alpinist o foloseşte pentru a escalada o stâncă. 7. Luare, apucare, prindere. 8. (Sport) Poziţia mâinilor în momentul în care se prinde sau se aruncă mingea de handbal sau de baschet etc.; mod în care atleţii ţin suliţa sau prăjina, tenismenii racheta sau paleta. ♦ (Despre o piesă de şah) În priză = ameninţată să fie capturată. 9. Priză directă = a) cuplu de transmisie a unui autovehicul în care arborele primar transmite direct mişcarea arborelui secundar; b) poziţie a schimbătorului de viteze care dă acest cuplu. [< fr. prise].

PRIZÁ¹ vb. I. tr. (Liv.) A aprecia. [< fr. priser].

PRIZÁ² vb. I. tr. A trage praf de tutun pe nas. [< fr. priser].