PRIZONIERÁT s.n. Situaţia sau starea de prizonier (1); p. ext. perioadă de timp în cursul căreia cineva este prizonier (1); captivitate. [Pr.: -ni-e-] – Prizonier + suf. -at.

PRIZONIERÁT s. captivitate, (rar) prizonierie, (înv. şi pop.) prinsoare, robie, (înv.) robiciune, robime, robire. (Ostaşul a stat în ~ doi ani.)

prizonierát s. n. (sil. -ni-e-)

PRIZONIERÁT n. 1) Stare de prizonier; captivitate. 2) Durata acestei stări. [Sil. -ni-e-] /prizonier + suf. ~at

PRIZONIERÁT s.n. Captivitate, robie. [Pron. -ni-e-. / < prizonier + -at].