PULSÁŢIE, pulsaţii, s.f. 1. Fiecare dintre mişcările pulsului; pulsare. 2. (Fiz.) Numărul de perioade pe care le efectuează o mărime periodică într-un anumit număr de unităţi de timp. 3. Fig. Desfăşurare a unui proces, a unui fenomen, a unei acţiuni într-un ritm viu, trepidant. – Din fr. pulsation, lat. pulsatio.

PULSÁŢIE s. 1. (FIZIOL.) bătaie, palpitare, palpi-taţie, ticăit, tresărire, zbatere, zvâcneală, zvâcnet, zvâcnire, zvâcnit, zvâcnitură, (rar) tresăritură, (înv.) palpit, răsăritură, săltare. (~ inimii.) 2. v. puls. 3. freamăt, palpitare, palpitaţie, trepidaţie. (Simte ~ vieţii.)

pulsáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. pulsáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. pulsáţiei; pl. pulsáţii, art. pulsáţiile (sil. -ţi-i-)

PULSÁŢI//E ~i f. 1) Fiecare dintre bătăile pulsului; bătaie a inimii. 2) fiz. Evoluţie ritmică (a unui fenomen sau a unei acţiuni). /<fr. pulsation. lat. pulsatio, ~onis

PULSÁŢIE s.f. 1. Puls; pulsare, zvâcnire, bătaie a pulsului. ♦ (Fig.) Desfăşurare în ritm regulat, puternic; palpitare, freamăt. 2. (Fiz.) Schimbare ritmică a intensităţii curentului. [Gen. -iei, var. pulsaţiune s.f. / cf. fr. pulsation, lat. pulsatio].