RELAXÁ, relaxez, vb. I. 1. Tranz. A pune un sistem fizic scos din starea de echilibru termodinamic, electric etc. în stare de libertate, acesta revenind lent la vechea stare sau la o nouă stare de echilibru. 2. Refl. (Despre tensiunile mecanice dintr-un corp) A scădea fără ca să varieze deformaţia corpului. 3. Refl. şi tranz. Fig. A (se) linişti, a (se) destinde (după un efort susţinut); a deveni sau a face să devină mai puţin încordat. – Din fr. relaxer.

RELÁXĂ, relaxe, s.f. Tip de saltea confecţionată din burete de material plastic. – Denumire comercială.

A se relaxa ≠ a se încorda, a se tensiona

RELAXÁ vb. v. destinde.

RELAXÁ vb. v. recrea.

relaxá vb., ind. prez. 1 sg. relaxéz, 3 sg. şi pl. relaxeáză

reláxă s. f., pl. reláxe

A RELAX//Á ~éz tranz. A face sa se rela-xeze. /<fr. relaxer

A SE RELAX//Á mă ~éz intranz. A se destinde după o perioadă de încordare fizică sau mintală; a deveni mai puţin încordat. /<fr. relaxer

RELAXÁ vb. I. refl. 1. A face ceva fără grabă, fără încordare sau tensiune; a face ceva destins. ♦ A slăbi, a scădea. 2. A se destinde. ♦ (Fig.) A (se) linişti; a(-şi) scădea tensiunea nervoasă. [Cf. engl. relax, fr. relaxer < lat. relaxare].