ROMÁNTIC, -Ă, romantici, -ce, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care se inspiră din romantism, care ţine de romantism sau prezintă aspecte caracteristice acestui curent; care aparţine romantismului, privitor la romantism. 2. S.m. şi f. Creator a cărui operă se încadrează în romantism. 3. Adj., s.m. şi f. P. ext. (Om) visător, melancolic, romanţios. – Din fr. romantique, it. romantico, germ. romantisch.

ROMÁNTIC adj. visător, (peior.) romanţios. (Spi-rit ~.)

romántic adj. m., s. m., pl. romántici; f. sg. romántică, pl. romántice

ROMÁNTI//C¹ ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de romantism; propriu romantismului. Poemă ~că. 3) şi substantival Care manifestă sensibilitate şi exaltare, pasiunea fiind mai puternică decât raţiunea; cuprins de sensibili-tate şi exaltare deosebită; romanţios. /<fr. romantique, germ. romantisch

ROMÁNTI//C² ~că (~ci, ~ce) m. şi f. Om de creaţie (scriitor, artist, pictor etc.) a cărui operă se încadrează în romantism. /<fr. romantique, germ. romantisch

ROMÁNTIC, -Ă adj. Care se inspiră din romantism, al romantismului; referitor la romantism. // s.m. şi f. 1. Scriitor din şcoala romantică. 2. Om visător, melancolic, romanţios. [< fr. romantique, it. romantico, germ. romantisch].