|
ruinare. 5 rezultate gasite
RUINÁRE, ruinări, s.f. Acţiunea de a (se) ruina şi rezultatul ei. [Pr.: ru-i-] – V. ruina.
RUINÁRE s. v. distrugere.
RUINÁRE s. 1. dărăpănare, degradare, măcinare, părăginire, stricare. (~ unui zid vechi.) 2. v. sără-cire, scăpătare, (înv.) mişelire, (fam.) decavare. (~ unui om bogat.)
ruináre s. f. (sil. ru-i-), g.-d. art. ruinării; pl. ruinări
RUINÁRE s.f. Acţiunea de a (se) ruina şi rezultatul ei. [Pron. ru-i-. / < ruina].
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|