SĂVÂRŞÍ, săvârşesc, vb. IV. 1. Tranz. A face, a înfăptui, a îndeplini; a comite. 2. Tranz. (Înv. şi reg.) A duce ceva la bun sfârşit, a termina cu bine. 3. Refl. (Înv. şi pop.) A muri. – Din sl. sŭvrŭšiti.

SĂVÂRŞÍ vb. v. alcătui, asasina, compune, constitui, deceda, dispărea, duce, forma, isprăvi, încheia, muri, omorî, pieri, pră-pădi, răposa, sfârşi, stinge, sucomba, suprima, termina, ucide.

SĂVÂRŞÍ vb. 1. v. executa. 2. v. realiza. 3. v. comite. 4. v. celebra. 5. v. oficia.

săvârşí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. săvârşésc, l pl. săvârşím, imperf. 3 sg. săvârşeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. săvârşeáscă; ger. săvârşínd

A SĂVÂRŞ//Í ~ésc tranz. 1) (fapte, acţiuni) A face să aibă loc; a transforma în fapt; a înfăptui. 2) înv. A duce la bun sfârşit; a termina cu bine. /<sl. suvrušiti

A SE SĂVÂRŞ//Í mă ~ésc intranz. înv. A se stinge din viaţă; a muri. /<sl. suvrušiti