SÉDIU, sedii, s.n. Clădire sau loc unde îşi are administraţia şi unde îşi desfăşoară activitatea o instituţie sau o organizaţie. ♦ Fig. Centru, focar. Sediul reflexelor. – Din it. sedio.

SÉDIU s. v. centru.

SÉDIU s. 1. v. reşedinţă. 2. v. local.

sédiu s. n. [-diu pron. -diu], art. sédiul; pl. sédii, art. sédiile (sil. -di-i-)

SÉDI//U ~i n. 1) Loc unde îşi desfăşoară activitatea o organizaţie sau o instituţie. 2) fig. Centru de conducere şi de propagare a unor idei şi influenţe; focar. [Sil. se-diu] /<lat. sedium, it. sedio

SÉDIU s.n. Loc, clădire unde funcţionează de obicei o instituţie publică sau o organizaţie de masă. ♦ (Fig.) Centru, focar. [Pron. -diu. / < it. sedio].